Date: 12.2011
Type: COMPETITION
Project typology: URBAN SQUARE DESIGN
Size: ~5200sqm
Location: BRASOV, Romania

Status: SETTLED, FINALIST

FOR:
Project leader: Oana Simionescu
Team: Alex Cozma, Dan Bunea, Oana Aneci

+SYAA:
Project leader: Adrian Soare
Team: Eliza Yokina, Sebastian Lupea, Ioana Tilicea, Matei Stoean, Lucian Sandu-Milea

+ ALEX CIOBOTA, RALUCA RUSU (peisagisti)

+ IRINA CRIVEANU (specialist atestat in proiecte de restaurare si consolidare cladiri istorice)

Cand norii se scutura peste vechiul cimitir,
Suvoaiele de apa se invart
Trezind colosul de bazalt.
Sub privirea batranului intelept,
Biserica coboara iar printre oameni
Mergand cu pasi tot mai mici spre oras.
Lasa-te purtat prin toate camerele calatorule,
Ori odihneste-te pe trepte,
Dar seara vino aici sa gasesti lumina,- – o imparateasa cu valul peste chip.

- Dan Bunea –

TXT ( Adrian Soare):
Strategia interventiei este de a prelua elementele istorice structurante ale pietei si a le dezvolta, accentuand caracterul si personalitatea si claritatea spatiilor.
Sistemul de rigole de la 1884 este rafinat si completat. Rezulta un desen complex, ce marcheaza elemente arhitecturale sau simbolice importante. Rigola centrala este coborata iar acest lucru conduce la accentuarea inclinatiei pavajului dinspre cladirile perimetrale spre centru si la coborarea cotei terenului la nivelul fatadelor Bisericii. Piata se transforma intr-un amfiteatru avand in centru Biserica, simbol al comunitatii brasovene.
Pavajul preia principiul stereotomiei zidurilor bisericii. Pavajul este unul sensibil la influentele contextului in care se dezvolta: spre trotuarul strazii Baritiu acesta isi schimba directia pentru a prelua grafica acestuia, spre limitele pietei se de-fragmenteaza pentru a marca schimbarea radica de scara a constructiilor, spre Piata Sfatului realizeaza o legatura cu aceasta.
Mobilarea Curtii este una minimala. Mizand pe rolul de mobilier al treptelor extinse ale cladirilor si al soclului statuii, precum si pe ideea de piata-amfiteatru, nu se propune alt mobilier pentru popas pe latura de sud. In schimb parcursul liniar de pe latura de nord este flancat de o bancheta-soclu, prilej de animare a spatiului si pentru contacte sociale. Interventiile sunt in fapt de doua tipuri. Primul: elemente din piatra, aceeasi cu cea a pavajului, risipite pe planul pietei ca extinderi in exterior ale bisericii sau ca ruine ale santierului medieval al acesteia: banci, trepte, bolarzi, masa cea mare pentru serbarile comunitatii. Al dolea: elemente usoare, fragile – foi metalice albe: panourile de afisaj, panourile explicative, rastelul pentru biciclete, cosul de gunoi.
Ilumiantul continua traditia felinarelor prinse de perete. Se pastreaza si iluminarea bisericii de pe acoperisul cladirilor perimetrale, sustinand legatura intre acestea si ideea scena-sala. Suplimentar este prevazut iluminatul arhitectural al Bisericii cu reflectoare liniare aflate la baza acesteia, lumina eliminand necesitatea gardurilor de protectie.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE AMENAJARII CURTII HONTERUS
Pavajul si gestionarea apei pluviale
Sistemul actual de rigole din piatra a fost construit la 1884 pentru a aduna apele pluviale de pe 3 strazi ce debuseaza in piata cat si apele de pe acoperisurile cladirilor si a le conduce in Piata Sfatului de unde deversau in paraul de pe ‘Flachs Zeille’ acum disparut.
Astazi exista in Curte 21 de burlane ale cladirilor perimetrale si 13 ale bisericii iar 4 dintre burlanele cladirilor perimetrale sunt racordate direct la canalizarea subterana.
Proiectul prevede instalarea de rigole pentru preluarea torentilor la intrarea strazilor in Curte si racordarea tuturor burlanelor existente direct la canalizare.
Este propus un nou sistem de rigole care sa preia apele meteorice directe si care marcheaza elemente semnificative ale curtii sau ale arhitecturii cladirilor.
Pavajul este propus a fi realizat din aceeasi piatra ca si zidurile bisericii, preluandu-se in stereotomia acestuia desenul si cromatica zidariei. Piatra utilizata la constructia bisericii, o gresie naturala, se pare ca a fost extrasa dintr-o cariera din apropiere, aflata pe Valea Timisului insa cum epuizata. O gresie similara, utilizata la primele restaurari ale bisericii de la inceputul secolului XX, se gaseste la Sanzieni, jud. Covasna.
Prin coborarea rigolei centrale cu cca 50cm se accentueaza panta pavajului dinspre cladirile perimetrale si se coboara nivelul terenului in jurul bisericii cu cca 50cm. Planurile inclinate creaza o dinamica a spatiului si posibiltiatea de popas.
Iluminatul
Planul cadastral de la 1887 ne arata existenta in Curte a 6 felinare de perete, grupate majoritar pe latura sudica.
Felinarul de perete este caracteristic iluminarii strazilor orasului vechi, doar in Piata Sfatului se distinge un sistem de iluminare cu stalpi amplasati perimetral.
Astazi exista in curte 6 felinare de perete dintre care 3 aflate pe amplasmanetul initial. Se propune ampalsarea a inca 6 felinare.
In piata exista 3 stalpi de iluminat care vor fi desfiintati.
Iluminarea bisericii se va realiza prin fante de lumina calda, amplasante de-a lungul peretilor si intre contraforti precum si cu reflectoare amplasate pe comele caselor.
Iluminat arhitectural punctual va fi realizat pentru statuia lui Johannes Honterus, turn, ceas si acoperisurile bisericii.

Vegetatia
Planul cadastral de la 1887 ne arata existenta a 4 arbori spre str. Baritiu. Dintre acestia se pare ca doar cel de la vest este original, cilalti fiind de varste mai tinere si din pacate. Pentru a elibera perspectiva este pastrat doar arborele cel mai vechi si nu se propune plantarea unora noi. In curtea imobilului din Piata Sfatului 18 sunt prevazuti 3 tuia care amintesc de functiunea de necropola, pana la 1790, a Curtii.
Cei 3 tei comemorativi sunt amplasati in anul 1883 dar nu apar in planul cadastral din 1887. Un al patrulea tei este amplasat in curtea imobilului din Piata Sfatului 17. Latura de sud, mai luminoasa, primeste datorita arborilor existenti un caracter mai domestic si mai primitor. In afara arborilor pastrati nu se propun altii sau alte spatii verzi.
Elementele de mobilare a Curtii
Statuia lui Johannes Honterus este ampalsata in 1898, in zona cea mai larga si mai luminoasa a Curtii si marcand axul simbolic intre turnul bisericii si prima scoala a comunitatii.
Soclul statuii este pana in prezent singurul loc de stat din curte. Prin coborarea pavajului actualul sau trotuar devine soclu si un loc de stat mai amplu si care protejeaza statuia.
Trotuarul din jurul bisericii se realizeaza ante 1887 ca trotuar de protectie, in conditiile in care curtea era acoperita cu macadam. Se propune eliminarea acestuia.
Gardurile de protectie din fier forjat inchid porti ale bisericii neutilizate in prezent si spatiile dintre contraforti. Se propune eliminarea acestora si iluminarea acestor zone.
In planul de la 1887 se remerca inchiderea cu bolarzi a accesului carosabil in curte. Exista un singur spatiu de acces, dinspre str. Baritiu. Se propune eliminarea compelta a spatiilor de parcare dinc urte si amenajarea unora in imediata vecinanate, eventual chiar in curtea din spate a Casei Parohiale.
Intre teii comemorativi se propune realizarea unei mese dingranit care sa fie utilizata la sarbatorile comunitatii.
Prin coborarea pavajului se descopera (partial) treptele de acces in biserica. Treptele de acces in cladirile invecinate raman neschimbate ca dimensiune dar vor fi realizate din aceasi piatra ca cea a pavajului.
Se propun banchete din piatra si rasteluri pentru biciclete pe latura de nord a Curtii.
Curtea de la Piata Sfatului 18 se deschide spre Piata prin perforarea zidului d eimprejmuire in dreptul niselor existente. Curtea de la Baritiu 3 este eliberata de constructiile parazitare, gardul se coboara, se deschide accesul prin gang si se propune realizarea unei porti de acces asemantoare celei de la cealalta curte. Ambele curti se doresc a fi activate cu functiuni atractive pentru public (cafenea, artizanat, suveniruri, galerii arta)

CARACTERUL SI UTILIZAREA SPATIILOR
Caracterul spatiilor este dat de configurarea volumetrica a acestora, de functiunea cladirilor, de orientarea cardinala, de mobilierul urban, de legaturile cu tesutul orasului.
Se disting doua zone cu caractere diferite.
Latura de Sud are un preponderent caracter comunitar. Aici sunt ampalsate institutiile fundamentale si simbolurile comunitatii evanghelice a sasilor: Statuia lui Johannes Honterus, Teii comemorativi, Cladirile in care se afla Sediul Administrativ al Biserici Evanghlice (fosta farmacie si gradinita), Scoala de Baieti (acum liceu), Casa Parohiala (locuinta preotului, Arhiva Bisericii si sala de intalniri a comunitatii.), Scoala Evanghelica (acum liceu), Muzeul comunitatii (acum liceu), Biblioteca (acum casa memoriala Paul Richter), Casa Paracliserului.
Aici se afla cele mai multe accese in Biserica (in numar de 4), dezvoltate in relatie cu cladirile adiacente, aici au loc serbarile comunitatii. Teii dau un caracter oarecum domestic si protector acestui spatiu, iar rigola curba creaza un fel de amfiteatru orientat catre Biserica.
Acest spatiu este dominat acum de functiunea sa scolara, Curtea funtionand si ca spatiu de recreere pentru copii. Buzunarul creat pe altura de Sud-Est are un marcat caracter de ‘curte a scolii’.
Este un spatiu mai luminos, mai amplu si mai intens utilizat al curtii. Exista aici un numar de 16 accese in cladiri sau in piata iar utilizarea sa conduce si la o mai buna supraveghere a spatiilor.
Propunerea va urmari consolidarea caracterului comunitar al spatiului si va incuraja popasul si interactiunea sociala.
Latura de Nord are un caracter mai public si de tranzit.
Este o zona mai intuneacoasa, mai umbroasa, liniara, careia ii lipsesc atractiile pentru public.
Exista aici doar 7 accese spre imobile sau in Piata dar dintre acestea doar doua sunt publice : accesele spre str. Baritiu si spre Piata Sfatului.
Cele doua capete ale parcursului sunt configurate ca piatete din care se poate percepe silueta Bisericii, importanta acestora urmand a fi consolidata.
Propunerea va urmari scurtarea psihologica a parcursului, deschiderea curtilor cladirilor adiacente catre Piata , organizarea unor functiuni atractive pentru public (cafenea, artizanat, suveniruri, galerii arta), amplasarea de mobilier urban pentru popas si cresterea interactiunii sociale.